|
Cind romanii au ocupat tara in care se stabilisera germanicii, au facut cunostinta prin bastinasi cu planta medicinala cea mai apreciata la germanici, ventrilica. Ea era numita “leacul fundamental al tuturor relelor” (“Grundheil aller Schäden”). Si romanii trebuie sa se fi convins de marea sa putere curative, dupa cum am citit odata intr-o carte veche despre plante medicinale. Daca voiau sa faca un compliment mai deosebit unui prieten sau cunoscut, atunci ii spuneau ca are la fel de multe calitati ca si foarte apreciata ventrilica. Mi-am amintit de aceasta vorba intr-o zi cind un domn mi-a relatat despre concentratia crescuta a colesterinei in single sau. Din aceasta cauza fusese internat de mai multe ori in spital. I-am indicat ceaiul de ventrilica, 2 cesti pe zi. Mare mi-a fost bucuria cind mi-a povestit, o jumatate de an mai tarziu, cat de mirati au fost medicii, nemaigasind, la un consult recent, colesterolul crescut. Ventrilica, numita si buruiana-de-perit, buruiana-de-cel-perit, matrice, stratorica, sopirlaita, ventricea, vindrilica, creste in paduri, pe locuri defrisate, linga maracinisuri, tufisuri, garduri si santuri, pe drumuri si in liziere. Are o tulpina paroasa, care se tiraste pe pamant, frunze mici, zimtate, cu un luciu argintiu, care se termina in spice ce stau in sus, avand flori de la albastru deschis pina la violet. Frunzele cad usor la atingere. Perioada de inflorire: din mai pina in august. Se colecteaza inflorescentele (ansamblul florilor dispuse pe axa centrala). Cele mai eficiente sint acele plante care cresc la margini de paduri si sub stejari. Aceasta planta medicinala mostenita de noi din timpurile stravechi constituie un adaos indragit la ceaiurile depurative si este de ajutor, impreuna cu virfurile proaspete ale urzicilor, la vindecarea eczemelor cornice. La suparatorul prurit senile (mincarimi de batranete) n-as mai inceta sa recomand ventrilica. Persoanele care sint slabite si sensibile o suporta intrucat este un leac bun pentru stomac, avand o actiune blanda, care stimuleaza si digestia. Ea indeparteaza secretiile stomacale abundente, precum si tulburarile intestinale. Ventrilica are un efect vindecator excellent in combaterea nervozitatii care provine din suprasolicitarea intelectuala. O ceasca bauta seara, inainte de culcare, face adevarate minuni prin actiunea sa linistitoare. Pentru cei care depun o activitate intelectuala deosebita sa ia acest ceai calmant inainte de culcare. El da o memorie buna si indeparteaza senzatiile de ameteala. Amestecat cu radacina de telina, inlatura debilitatile nervoase si starile melancolice. Chiar si in cazul icterului, al nisipului in urina, al durerilor articulare reumatice si artritice, ventrilica da rezultate bune. Si la bronsitele vechi, uscate, ventrilica produce adevarate minuni. Pentru ceaiul pectoral se foloseste un amestec de cuscrisor (numita si mierea-ursului sau pluminarica), frunze de podbal, patlagina si ventrilica in parti egale, care se indulceste cu putina miere sau se oparesc plantele cu apa in clocot in care a fost dizolvat zahar candel. Contra icterului, ca si a afectiunilor hepatice si splenice recomand urmatorul amestec de ceaiuri: 50 grame de radacini de papadie, 25 grame de flori de cicoare, 25 grame de vinarita (numita si mama-padurii) si 25 grame de ventrilica. Se amesteca bine aceste plante. Se beau incetul cu incetul in timpul zilei 2 cesti neindulcite (la ¼ litru de apa – 1 lingurita cu varf de plante). Din planta inflorita se poate prepara si un suc proaspat, indicat in bolile cornice de piele, mai ales la eczema. Se ia din acest suc de 2 – 3 ori pe zi cate o lingurita plina. Intrucat ventrilica este laudata ca o planta medicinala care vindeca ranile, e recomandata pentru leziunile inflamate si care se vindeca greu, in special in apropierea tibiei (a fluierului piciorului). Ranile sunt clatite mai intai cu o infuzie, apoi se pun in timpul noptii peste rani comprese imbibate in prealabil cu un ceai proaspat preparat si se invelesc ca sa ramana calde. Bolnavii de reumatism si artrita ar trebui sa incerce o data tincture de ventrilica, pe care si-o pot prepara usor singuri. Aceasta tincture se foloseste extern ca frectie, iar intern se iau de 3 ori pe zi cate 15 picaturi in ceva apa sau ceai. Beti neaparat in fiecare an o perioada de timp ceai de ventrilica proaspat culeasa ! El nu reduce numai arteroscleroza, ci o previne si da organismului o noua elasticitate prin efectul sau depurativ. Moduri de folosire Prepararea ceaiului: A se folosi 1 lingurita (cu varf) la ¼ litru de apa, a se opari doar, a se lasa sa stea putin. Suc proaspat: Se spala inflorescentele proaspete si se preseaza inca umede prin storcator, se toarna sucul in sticle mici si se pastreaza la frigider. Tinctura: 2 maini de plante inflorite si taiate marunt se pun intr-un litru de rachiu de secara de 38 – 40% si se lasa 14 zile la soare sau in apropierea masinii de gatit. Amestec de ceaiuri: 1 lingurita (cu varf) la ¼ litru de apa. Se opareste doar si se lasa sa stea putin.
|
|